Spune-mi, iubite, nu simți miros de trandafir,
deși guști acum lalele?
Nu ți-s otrăvite simțurile? Nu ți-e blestemat ochiul
să zărească numai roze într-un nemărginit eden?
Parcă spini-mi ți sunt dragi, parcă sângele ți-e dulce
Spune-mi, fiu risipitor, înapoi ce te-ar aduce?
Ți-o fi piatră de hotar să stai?
O!, de-ai sta...
M-aș preface vestală, temple să-ți ridic din dor și zbucium și stihuri și cianură
Hai!
Să mă ierți, dedic blesteme...
Penelul nu mai e nici el al meu
Mă rog, demonic, sa te rogi
În alt altar,
Să servești altui regat,
Sa grăiești, tu, alte slove, vocea unui alt eu
Si totuși...,
Icoana mea... să o săruți,
Rege... să îți fiu mereu
Iar graiul, iubitu-ți grai,
Să știu a-l pricepe doar eu...
Image source: Pinterest via Etsy.com
Comments